Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

"Biet trădător de ţară şi de neam,
Ascultă ce mi-i dat să-ţi prohodesc,
Vom fi din nou, aşa precum eram
Se va-mplini destinul Românesc."

Adrian Păunescu

Bookmark and Share

marți, 11 mai 2010

Praf in ochi

Politicienii de azi ştiu ce îi aşteaptă. Ani de zile şi-au băgat mâinile adânc, până la călcăie, în bogăţia poporului, în bogăţia ţării ăsteia frumoase numită România. Iar acum vin şi, după ce n-au băgat două decenii în seamă tânguirea unui popor, încearcă să se spele pe mâini. Pentru nimicnicia de care au dat dovadă, pentru sprijinirea şi stimularea unui sistem corupt. Au stat cocoţaţi în vârfurile fotoliilor lor de senatori şi parlamentari, şi-au luat maşini adevărate şi-au fost şmecheri de şmecheri, care mai de care mai şmecher, cântând - iertare, BUG MAFIA! - "Lumea e a mea".


Politicienii de azi ştiu ce îi aşteaptă. Toată lumea ştie că sunt corupţi, veroşi, mânjiţi până peste cap. Nici măcar nu se mai pune problema "care cât a luat". Marea lor problemă e acum să iasă cu faţa curată din rahatul pe care s-au cocoţat pretinzând că le pasă de Românica. Ei ştiu că, dacă acum, guvernul e înlocuit, vor fi traşi la răspundere. Adică pe bune. Faza cu ţapii ispăşitori n-a dat roade, că pică definitiv Voicu şi gaşca lui nici măcar nu mai are importanţă. Lupta se dă acum tacit, surd, sub privirile incremenite ale pensionarilor. Băsescu stă agăţat de catarg şi încearcă să mai convingă lumea că "e de-al poporului". Prea târziu. Nu ştiu unde va fugi Boc, să îşi ascundă incompetenţa.

Politicienii ştiu că trebuie să le iasă mânăria asta. Gargară ieftină, FMI trebuie plătit. Nu aşa. Sper că nu mai merge explicaţia asta. Un popor întreg ştie că au furat de au stins. Nu poţi să profiţi la nesfârşit. Caracatiţa e atât de întinsă precum coarda de la nojiţele ţăranului Român. Sunt convins că cine a putut să fure a făcut-o. Mai pe şest, mai pe faţă. Dar când eşti prins cu labele în oala cu lapte ai măcar decenţa să te retragi. Nu ai noştri politicieni. Tupeul cât casa şi explicaţii puerile şi neverosimile servite unui popor obosit să fie minţit. C-aşa-i Românul. Şi-a ţinut casa deschisă, cheia în cui deasupra uşii. S-o gândit că toată lumea-i cu frica lui Dumnezeu şi noah, ce mi-a fura? Trei saci de grâu? Face-i-oi iară.

Da' hoţu' ăsta n-o venit tiptil. Hoţu' ăsta a avut un zâmbet mare pe faţă şi i-o spus Românului că îi e prieten. Că îl plimbă-n Europa. Că i-a fi mai bine. C-or fi şosele, şcoli, salarii, pită şi slană.
N-o luat numai sacii de grâu. O luat casa cu totu'. Ograda, găinile. Gardu'. Ie, Vasile, mâncă roşii de la spanioli, ale tale-s prea scumpe. Nu-s omologate. Apii, 'mnezău ii de omologare.

Hoţia a fost pedepsită prin tăierea mâinilor, a nasului, a urechilor. Hoţii erau stigmatizaţi. Hoţii de cai erau spânzuraţi.

In Danemarca, cei care furau peste o jumătate de marcă erau pedepsiţi prin atârnarea de un copac sau izgonirea din oraş. Între trei öre şi o jumătate de marcă, erau jupuiţi şi li se tăia una sau amândouă urechile.

La evrei, Torah spune că cel care fură trebuie să îl despăgubească pe cel furat. Dacă hoţul are proprietăţi, ele sunt folosite pentru a se restitui paguba. Dacă nu are, hoţul e "vândut" ca şi sclav.

E timpul ca hoţii să primească şi în România ce li se cuvine.